Starea civilă

Înregistrarea nasterii:

termenul pentru declararea si înregistrarea nasterii copilului este de:

  • 15 zile de la data nasterii pentru copilul nascut viu si aflat în viata
  • 3 zile de la data nasterii, pentru copilul nascut mort
  • 24 de ore de la data decesului pentru copilul nascut viu, care a decedat înauntrul termenului de 15 zile

înregistrarea nasterii copilului se face pe baza declaratiei verbale, prezentându-se urmatoarele documente:

  • certificatul medical constatator al nasterii
  • certificatul de nastere si actul de identitate al mamei si al declarantului, daca nasterea nu este declarata de mama
  • certificatul de casatorie al parintilor copilului, daca sunt casatoriti

Înregistrarea casatoriei:

la înregistrarea declaratiei de casatorie, viitorii soti prezinta urmatoarele acte:

  • actul de identitate – original si copie
  • certificatul de nastere – original si copie
  • certificat medical privind starea sanatatii
  • acte, în original si în copii, traduse si legalizate, ori certificate de ofiterul de stare civila din care sa rezulte desfacerea casatoriei anterioare, daca este cazul. Aceste acte pot fi:
    • certificatul de deces al fostului sot
    • sentinta de divort ramasa definitiva si irevocabila
    • în cazul casatoriei cu un cetatean strain:
    • dovada eliberata ori autentificata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, din care sa rezulte ca îndeplineste conditiile de fond cerute de legea sa nationala, pentru încheierea casatoriei în România
    • declaratia data pe propia raspundere autentificata de un notar public din care sa rezulte ca viitorul sot, cetatean strain sau apatrid nu este casatorit si îndeplineste conditiile de fond cerute de legea sa nationala pentru încheierea casatoriei în România • casatoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua în care a fost facuta declaratia de casatorie, cât si ziua în care se oficiaza casatoria

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi. Căsătoria se va încheia după 10 zile, de la data depunerii actelor în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum şi regimul matrimonial ales. În situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale, vor prezenta o fotocopie a convenţiei matrimoniale, autentificată de către notarul public.

Dovada identităţii se face cu următoarele documente:
– Pentru cetăţenii români – buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie sau paşaportul cetăţeanului român care are stabilit domiciliul în străinătate;
– Pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător;
– Pentru apatrizi – paşaportul emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere permanentă şi temporară, după caz;
– Pentru cetăţenii statelor terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei;
– Pentru cetăţenii cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitară condiţionată şi legitimaţia eliberată de O.R.I.;
– Pentru cetăţenii solicitanţi de azil în România – paşaportul emis de statul ai căror cetăteni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Următoarele categorii de documente nu sunt valabile pentru încheierea căsătorie pe teritoriul României:
– documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea “identitate declarată”;
– documentul care face dovada statutului de tolerat;
– decizia de returnare.

Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se face cu următoarele documente:
– sentinţa de divorţ, în copie legalizată de instanţa care a pronunţat-o, rămasă definitivă;
– certificatul de divorţ emis de birouri notariale sau primării.

Dovada încetării căsătoriei anterioare se face cu certificatul de deces al fostului soţ, la care se anexează şi certificatul de căsătorie.

Situaţii particulare:

A. În cazul în care viitorii soţi sunt cetăţeni români cu domiciliu în străinătate, acestia se vor legitima cu paşaportul aflat în termenul de valabilitate, iar unul dintre viitorii soţi va prezenta şi cartea de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de şedere pe raza orașului Tălmaciu, județul Sibiu.

Când viitorii soţi au locul naşterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere rezultă că au intervenit modificării în statutul civil (căsătorii, divorţuri, schimbări de nume etc.), se procedează mai întâi la înscrierea pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

B. În cazul căsătoriei unui cetăţean străin, alături de documentele enunţate anterior, este necesar să se prezinte următoarele acte:
– dovada eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei;
– declaraţia autentificată de un notar public, din care să rezulte că soţul cetătean străin nu cunoaşte niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
– cetăţenii statelor, cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie de stare civilă, pot prezenta în locul dovezilor emise de reprezentanţele diplomatice, documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent – maximum 3 luni de la emitere-, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate;
– cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică ori oficiu consular acreditat în România şi care sunt în imposibilitatea de a obţine dovada, pot prezenta o declaraţie dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România.
– Dacă cetăţeanul străin nu este cunoscător al limbii române, este obligatorie prezenţa unui traducător autorizat de Ministerul Justiţiei la depunerea actelor şi în ziua oficierii căsătoriei.

Documentele prezentate de cetăţenii străini (certificatele de naştere, sentinţele de divorţ), eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt, împreună cu traducerile (dacă nu sunt făcute în România), vor fi legalizate, după cum urmează:
a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24.

Tipuri de documente eliberate de autorităţile locale competente, conform notificărilor primite de la reprezentanţele diplomatice străine acreditate în România:
1. Cetăţeanul elveţian va prezenta numai un document eliberat de autorităţile elveţiene numit “Certificat de capacitate matrimonială”, apostilat conform Convenţiei de la Haga;
2. Cetăţeanul ceh va prezenta “Certificatul de Stare Civilă”, eliberat de oficiile de stare civilă din Rep. Cehă;
3. Cetăţenii germani fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond, cerute de legea lor naţională prin “Certificatul de capacitate de căsătorie” eliberat de oficiile de stare civilă din Germania, apostilat, însoţit de o traducere legalizată;
4. Cetăţenii moldoveni vor prezenta certificatul de stare civilă emis de organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Rep. Moldova sau certificatele de stare civilă emise de funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai Rep. Moldova, în colaborare cu instituţia susmenţionată;
5. Cetăţenii Ucrainei prezintă o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirm că persoana în cauză nu este căsătorită;
6. Cetăţenii olandezii care fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială pe propria răspundere, din care să rezulte că nu au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută;
7. Cetăţenii din Bosnia şi Herţegovina, vor prezenta certificatul de cutumă eliberat de autorităţile locale;
8. Cetăţenii israelieni vor prezenta extrasul de înregistrare de stare civilă sau extrasul din evidenţele populaţiei, ambele fiind eliberare de Ministerul de Interne.

Înregistrarea decesului:

declarantul va depune urmatoarele acte:

  • certificatul medical constatator al decesului
  • actul de identitate al celui decedat
  • certificatul de nastere si casatorie al decedatului
  • livretul militar sau adeverinta de recrutare, dupa caz

Eliberarea livretului de familie:

Livretul de familie se elibereaza de catre serviciul de stare civila a consiliului local în a carui raza teritoriala are domiciliul reprezentantul familiei actele necesare eliberarii sunt:

  • cerere tip
  • certificat de casatorie (copie si original)
  • acte de identitate ale sotilor (copie si original)
  • certificatele de nastere ale copiilor (copie si original)
  • certificatul de deces al unuia dintre soti sau copii (unde este cazul) – (copie si original)
  • hotarâri judecatoresti de desfacere a casatoriei prin divort ori documentele care atesta modificarea relatiilor de autoritate parentala, încredintare ori plasament familial al copiilor si, dupa caz, adoptia copiilor

Inscrierea de mentiuni privind schimbarea numelui si/sau prenumelui primite din strainatate

În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 119/1196 cu privire la actele de stare civila, republicata, “Modificarile intervenite în statutul civil al cetatenilor români aflati în strainatate se înscriu de ofiterul de stare civila prin mentiune pe marginea actelor de stare civila, cu aprobarea Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

Înscrierea acestor mentiuni se face în baza cererilor adresate misiunii diplomatice sau oficiului consular de cariera al României acreditat în statul de resedinta, sau primariei care are în pastrare actele sale de stare civila ale solicitantilor.

Cererea va fi însotita de urmatoarele documente:

  • documentul de schimbare a numelui si/sau prenumelui, emis de autoritatile straine, în original si copii (o copie va ramâne la cerere si câte o copie la fiecare din certificatele ce urmeaza a fi schimbate);
  • traducerea legalizata a documentului, în original si copii (o copie va ramâne la cerere si câte o copie la fiecare din certificatele ce urmeaza a fi schimbate); traducerea se va face la un notar public din tara, la misiunea diplomatica ori oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta a solicitantului sau la un notar strain, în acest din urma caz trebuind sa fie aplicata Apostila, conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr.66/1999, aprobata prin Legea nr.52/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • certificatul de nastere si/sau casatorie al persoanei pentru care se solicita înscrierea mentiunii, în copie;
  • pasaportul strain, în copie;
  • pasaportul românesc, daca este cazul, în copie;

Cererea de înscriere a mentiunii se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procura speciala. Procura va fi data la un notar public din tara, la oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta sau la un notar din strainatate, dar care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961. În procura este necesar sa se faca referire, în mod expres, la faptul ca persoana împuternicita îi reprezinta pe solicitanti, atât în vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea mentiunii, cât si a ridicarii noilor certificate de la oficiile de stare civila unde sunt înregistrate actele de stare civila ale acestora.

Inscrierea mentiunii de casatorie si desfacerea acesteia prin divort pronuntat in strainatate

În conformitate cu prevederile art. 46 si 47 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, modificarile intervenite în statutul civil al cetatenilor români aflati în strainatate se înscriu de ofiterul de stare civila prin mentiune pe marginea actelor de stare civila, cu aprobarea Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

Înscrierea divortului pronuntat în strainatate, privind un cetatean român, se face numai dupa ce hotarârea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre instanta competenta din România, conform prevederilor art. 166 si 170 din Legea nr. 105/1992. În situatia în care hotarârile de divort sunt pronuntate în state membre ale Uniunii Europene, acestea sunt recunoscute de plin drept în România.

Cererea prin care se solicita înscrierea mentiunilor de casatorie si de desfacere a acesteia prin divort, se depune, personal sau prin împuternicit cu procura speciala, la primaria care are în pastrare actul de nastere al sotului care solicita înscrierea acestora, iar în situatia în care casatoria a fost înregistrata în România, cererea de înscriere a mentiunii de desfacere a acesteia prin divort se depune le primaria care are în pastrare actul de casatorie.

Procurarea si transmiterea in strainatate a certificatelor de stare civila

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) si (6) din Legea nr.119/1996, republicata, au fost emise NORMELE DE LUCRU privind procurarea si transmiterea în strainatate a certificatelor si extraselor de pe actele de stare civila, precum si a datelor cu privire la domiciliul si resedinta unor persoane, care au fost aprobate prin H.G. nr.220/16.02.2006, publicate în M.Of. al României, Partea I, nr.205/06.03.2006.

Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), prin Serviciul Central de Stare Civila, întreprinde masuri pentru procurarea si transmiterea certificatelor de stare civila – de nastere, de casatorie si de deces – la cererea urmatoarelor categorii de persoane fizice:

    • strainii, ale caror acte si fapte de stare civila s-au produs si s-au înregistrat în România, care s-au adresat misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale acestor tari, acreditate în România;
    • cetatenii români cu domiciliul sau resedinta în strainatate, care s-au adresat misiunilor diplomatice si oficiilor consulare de cariera ale României sau Ministerului Afacerilor Interne.
      • când eroarea se datoreaza autoritatilor locale straine care au înregistrat initial actul si persoana interesata prezinta documentul eliberat de autoritatile straine;
      • când eroarea se datoreaza ofiterului de stare civila care a înscris/transcris actul;
      • când eroarea se datoreaza traducerii prezentate.
      • documentul de rectificare, eliberat de autoritatile straine, în original si copie);
      • traducerea legalizata a documentului, în original si copie, traducerea se va face la un notar public din tara, la misiunea diplomatica ori oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta a solicitantului sau la un notar strain, în acest din urma caz trebuind sa fie aplicata Apostila, conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegali¬zarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
      • certificatul de nastere si/sau casatorie al persoanei pentru care se solicita rectificarea, în original si copie;
      • document de identitate.
      • fotocopii ale certificatelor de nastere si casatorie, fotocopii ale actului de identitate sau al pasaportului, dupa caz;
      • declaratii notariale, din partea ambilor soti cu privire la numele purtat dupa casatorie, in situatia in care, in certificatul/extrasul de casatorie procurat din strainatate, nu se face referire la numele sotilor dupa casatorie;
      • in situatia in care parintii minorului au domicilii diferite, parintele care solicita transcrierea certificatului va da o declaratie in fata ofiterului de stare civila delegat cu privire la domiciliul minorului; in cazul in care transcrierea este prin imputernicit, se va solicita declaratie notariala cu privire la domiciliul minorului, daca in cuprinsul imputernicirii nu se face referire la acest aspect.
      • a) sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
      • b) nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi;
      • c) niciunul dintre soţi nu este pus sub interdicţie;
      • d) nu au mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.
      • a) certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;
      • b) documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie;
      • c) declaraţie autentificată în faţa notarului public, în situaţia în care ultima locuinţă comună nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscrisă în actele de identitate.
      • a) pentru cetăţenii români – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul, care să se afle în termenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
      • b) pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;
      • c) pentru apatrizi – paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
      • d) pentru cetăţenii străini din statele terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
      • e) pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitar condiţionată;
      • f) pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România – paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
      • a) cand numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod;
      • b) cand persoana in cauza a folosit, in exercitarea profesiei, numele pe care doreste sa il obtina, facand dovada cu privire la aceasta, precum si asupra faptului ca este cunoscuta in societate sub acest nume (poseda diferite acte personale, de studii,de serviciu, militare etc. care nu concorda cu numele prevazut în actele de stare civila). Aceasta prevedere legala aduce în discutie, dupa opinia noastra, caracterul imprescriptibil al numelui. Se pare, asadar, ca o posesie prelungita, în anumite conditii, poate da dreptul posesorului sa-l dobândeasca. Aceste conditii sunt: o folosinta permanenta a numelui; aceasta folosinta sa fie în exercitarea profesiei si sub acest nume persoana sa fie cunoscuta în societate. Consideram ca folosirea permanenta a numelui în profesie presupune o perioada mai îndelungata, mai exact folosinta în timp a numelui trebuie sa coincida cu exercitarea în timp a profesiei. În plus, aceasta folosinta trebuie sa fie continua. Apoi, pentru ca cererea sa fie întemeiata, persoana respectiva trebuie sa fi fost cunoscuta în societate sub acest nume. Aceasta conditie nu credem ca este îndeplinita daca durata de timp este scurta si, deci, persoana nu putea, în mod rezonabil, sa se faca cunoscuta în societate sub acest nume;);
      • c) cand, din neatentia ofiterilor de stare civila ori ca urmare a necunoasterii reglementarilor legale in materie, au fost efectuate mentiuni gresite in registrele de stare civila ori au fost eliberate certificate de stare civila cu nume eronate, in baza carora au fost eliberate alte acte (de studii, livret militar, carte de munca, etc);
      • d) cand persoana in cauza are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite, si doreste schimbarea acestuia;
      • e) cand persoana in cauza poarta un nume de familie de provenienta straina si solicita sa poarte un nume romanesc;
      • f) cand persoana si-a schimbat numele de origine straina intr-un nume romanesc, pe cale administrativa, si doreste sa revina la numele dobandit la nastere;
      • g) cand parintii si-au schimbat numele pe cale administrativa, iar copiii solicita sa poarte un nume de familie comun cu al parintilor lor;
      • h) cand persoana in cauza solicita sa poarte un nume de familie comun cu al celorlalti membri ai familiei, nume care a fost dobandit ca urmare a adoptiei, a mentinerii numelui la casatorie, a stabilirii filiatiei ori a unor schimbari de nume aprobate anterior pe cale administrativa;
      • i) cand sotii au convenit cu ocazia incheierii casatoriei sa poarte numele de familie reunite si ambii solicita schimbarea acestuia pe cale administrativa, optand pentru numele de familie dobandit la nastere de catre unul dintre ei ori sa revina fiecare la numele avut anterior casatoriei;
      • j) cand persoana in cauza face dovada ca a fost recunoscuta de catre parinte ulterior inregistrarii nasterii, insa, intrucat nu a sesizat instanta pentru incuviintarea purtarii numelui de familie al acestuia in timpul vietii, nu exista alta posibilitate de dobandire a numelui parintelui decat pe cale administrativa;
      • k) cand prenumele purtat este specific sexului opus;
      • l) cand persoanei i s-a incuviintat schimbarea sexului prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila si solicita sa poarte un prenume corespunzator, prezentand un act medico-legal din care sa rezulte sexul acesteia;
      • m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
      • a) cand persoana in cauza a adoptat minori si doreste ca acestia sa poarte un alt prenume;
      • b) cand casatoria a incetat prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicita sa revina la numele de familie purtat anterior casatoriei ori la numele de familie dobandit la nastere;
      • c) cand in urma divortului un fost sot revine la numele de familie purtat anterior si care provine dintr-o alta casatorie, de asemenea desfacuta prin divort, si doreste sa poarte numele dobandit la nastere;
      • d) cand in urma incetarii casatoriei prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti celalalt sot se recasatoreste si, ca urmare a desfacerii acestei casatorii, acesta doreste sa poarte numele de familie dobandit la nastere;
      • e) cand fostul sot doreste sa poarte numele de familie pe care l-a avut in casatorie, pentru a avea un nume comun cu copiii incredintati spre crestere si educare, cu consimtamantul fostului sot, dat in forma autentica;
      • f) cand parintii au divortat, iar copiii incredintati spre crestere si educare unuia dintre parinti, care a revenit la numele de familie avut anterior casatoriei, solicita sa poarte numele de familie al acestuia;
      • g) cand s-a desfacut adoptia unei persoane casatorite care are copii minori si in urma desfacerii adoptiei persoana in cauza revine la numele de familie avut inainte de adoptie;
      • h) cand unul dintre soti, la incheierea casatoriei, a luat numele de familie al celuilalt sot, nume pe care acesta l-a dobandit prin adoptie, iar ulterior incheierii casatoriei are loc desfacerea adoptiei.
      • copii legalizate de pe certificatele de stare civila ale persoanei care solicita schimbarea numelui;
      • un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea caruia sa nu fi trecut mai mult de un an;
      • consimtamântul, dat în forma autentica, al celuilalt sot, în cazul schimbarii numelui de familie comun purtat în timpul casatoriei;
      • copie de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare, în situatia în care parintii nu se înteleg cu privire la schimbarea numelui copiilor lor minori, precum si atunci când cererea de schimbare a numelui este facuta, pentru minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca, de catre tutore;
      • certificatele de cazier judiciar si cazier fiscal ale solicitantului;
      • orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale.

Rectificarea actelor de stare civila romane intocmite ca urmare a transcrierii/inscrierii in registrele de stare civila romane a certificatelor sau extraselor de stare civila incheiate in strainatate

Actele de stare civila române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civila române a certificatelor sau extraselor de stare civila încheiate în strainatate se rectifica numai în urmatoarele situatii:

Cererea de rectificare a unui act de stare civila, în baza documentului eliberat de autoritatile straine, se depune la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, aceasta se înainteaza, de îndata, S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, primariei unitatii administrativ-teritoriale care are în pastrare actul de stare civila.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Metodologia nr. 1/1997 de aplicare a Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, în baza documentului eliberat de autoritatile straine, se opereaza mentiunea de rectificare a actului de stare civila numai cu aprobarea Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

Cererea privind rectificarea actelor de stare civila române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civila române a certificatelor sau extraselor de stare civila încheiate în strainatate, în baza documentului de rectificare, eliberat de autoritatile straine, va fi însotita de urmatoarele documente:

Transcrierea certificatelor si extraselor de stare civila procurate din strainatate

Actele de stare civila ale cetatenilor romani intocmite in strainatate, la autoritatile locale competente, se TRANSCRIU, obligatoriu, in registrele de stare civila romane, in termen de 6 luni de la intoarcerea in tara sau de la primirea din strainatate a certificatului ori extrasului de stare civila.

Transcrierea certificatelor si a extraselor de stare civila se efectueaza cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanei.

Transcrierea certificatelor si a extraselor de stare civila privind cetatenii romani care nu au avut niciodata domiciliul in Romania se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucuresti si avizul prealabil al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti.

Cetatenii romani ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitati care au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state, pot solicita intocmirea actelor de stare civila la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civila ce se gaseste in pastrarea Arhivelor Nationale. Transcrierea acestor extrase in registrele de stare civila se face cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului si avizul prealabil al Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanei sau, dupa caz, al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti.

Cererea de transcriere, se adreseaza primarului unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia isi are domiciliul titularul actului si se face in nume propriu, prin imputernicit cu procura speciala autentificata.

Minorii in varsta de peste 14 ani solicita transcrierea certificatelor de nastere in nume propriu asistat de unul dintre parinti sau, dupa caz de tutore; in cazul in care parintii au domicilii diferite, primaria competenta privind transcrierea certificatului de nastere poate fi oricare din cele doua primarii pe raza carora au domiciliul parintii minorului.

Pentru persoanele care nu au implinit varsta de 18 ani, ai caror parinti au domiciliul in strainatate, cererea de transcriere a certificatelor de nastere se depune la Directia de Stare Civila din cadrul Directiei Publice de Evidenta a Persoanelor din cadrul Consiliului Local al Sectorului 1.

Pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, cererea se adreseaza primarului unitatii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut in tara, iar daca nu au avut domiciliul in Romania, primarului sectorului 1 al municipiului Bucuresti.

In cazul transcrierii certificatului de casatorie, cererea se adreseaza primarului unitatii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al sotilor, iar daca sotii au domicilii diferite, la oricare din cele doua primarii pe raza carora acestia au domiciliul.

In cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adreseaza primarului unitatii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unitatii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut in tara de catre persoana decedata.

Pentru stabilirea primariei unitatii administrativ-teritoriale competente sa intocmeasca actul,cetatenii romani cu domiciliul in strainatate prezinta dovada eliberata de S.P.C.L.E.P. de la ultimul domiciliu avut in tara.

Persoanele care fac dovada cetateniei romane cu Certificatul de depunere a juramantului de credinta eliberat de Ministerul Justitiei, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civila, procurate din strainatate, la D.S.C. – Sector 1-Bucuresti; persoanele care se legitimeaza cu permis de sedere permanenta eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrari in care se mentioneaza domiciliul stabil in Romania, vor adresa cererea de transcriere primarului unitatii administrativ-teritoriale, potrivit datelor inscrise in permisul de sedere.

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se legitimeaza cu pasapoarte expirate sau titluri de calatorie si sunt in imposibilitate de a se legitima cu un document valabil, vor solicita S.P.C.L.E.P. de la ultimul loc de domiciliu, eliberarea unei dovezi din care sa rezulte cum figureaza inregistrati in Registrul de Evidenta a Persoanelor; in baza dovezii si a pasaportului expirat sau a titlului de calatorie, se va face legitimarea persoanelor de catre oficiile de stare civila.

Cererea de transcriere este insotita de certificatul sau extrasul de stare civila eliberat de autoritatile straine in original, fotocopie si traducere legalizata.

Cererea de transcriere este insotita, dupa caz, de urmatoarele documente:

Schimbarea numelui de familie si a prenumelui pe cale administrativa

Schimbarea numelui de familie si a prenumelui pe cale administrativa se face conform Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr. 323/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Competenta de solutionare a cererilor este a presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, care se pronunta prin emiterea dispozitiei de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea cererii, conform prevederilor art. 13 din O.G.R. nr. 41/2003.

Sunt necesare motive temeinice care sa indreptateaasca solicitantului sa ceara schimbarea numelui sau a prenumelui pe cale administrativa.

In sensul prevederilor art. 4 alin. (2) din O.G.R. nr. 41/2003, sunt considerate ca intemeiate cererile de schimbare a numelui in urmatoarele cazuri:

(3) Sunt de asemenea considerate justificate, in sensul prevderilor art.4 alin.(3) din O.G.R. nr. 41/2003, si cererile de schimbare a numelui in urmatoarele cazuri:

Persoanele îndreptatite sa ceara schimbarea numelui sunt cetatenii români cu domiciliul în tara sau în strainatate [conform prevederilor art.4 alin.(1) al Ordonantei], precum si orice persoana fara cetatenie (apatrid) domiciliata în România, care au capacitate de exercitiu deplina. Persoanele care nu au o asemenea capacitate ori au capacitate de exercitiu restrânsa pot cere schimbarea numelui prin reprezentantul legal sau, respectiv, prin asistarea lor de catre ocrotitorul legal.

Pentru minori, cererea de schimbare a numelui se face, dupa caz, de parinti sau, cu incuviintarea autoritatii tutelare, de catre tutore. Daca parintii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui, va hotari autoritatea tutelara.Cand cererea este facuta de unul dintre parinti, este necesar acordul celuilalt parinte, dat in forma autentica.În cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnata si de acesta. Legea nu cere acordul celuilalt parinte în cazul în care el este pus sub interdictie, ori este declarat judecatoreste disparut sau decazut din drepturile parintesti.

Acordul nu este necesar in cazul in care celalalt parinte este pus sub interdictie ori este declarat judecatoreste disparut sau decazut din drepturile parintesti.Cand minorul a implinit varsta de 14 ani, cererea va fi semnata si de acesta.Pentru persoana pusa sub interdictie, cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore, cu incuviintarea autoritatii tutelare. In cazul in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti sau decazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutela, in cazul in care copilul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, precum si in cazul in care instanta judecatoreasca nu a hotarat incredintarea copilului unei familii sau unei persoane, in conditiile legii, cererea de schimbare a numelui minorului se face de catre serviciul public specializat pentru protectia copilului din subordinea consiliului judetean, ori, dupa caz, a consiliului local municipal, orasenesc, comunal sau al sectorului mun.Bucuresti.

Pentru persoana pusa sub interdictie, cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore, cu încuviintarea autoritatii tutelare.

Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Daca sotii s-au învoit sa poarte în timpul casatoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar consimta¬mântul celuilalt sot, daca sotii, la încheierea casatoriei, s-au învoit sa-si pastreze fiecare numele anterior, oricare dintre ei va putea sa-si schimbe numele fara a avea nevoie de consimtamântul celuilalt. Schimbarea numelui de familie al unuia dintre ei nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt sot.

Cererea de schimbare a numelui se va depune la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor aflat în subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul solicitantul sau la primaria unitatii administrativ-teritoriale unde domiciliaza.

Cererea privind pe cetateanul român cu domiciliul în strainatate se depune la primaria ultimului domiciliu avut în România, iar daca nu a avut vreodata domiciliul în România – la Primaria Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.

La cerere trebuie anexate:

Schimbarea numelui de familie al minorului se poate face odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau separat, dar tot pentru motive temeinice.

Eliberarea certificatelor de stare civila

Certificatele de nastere si de casatorie se elibereaza titularilor sau reprezentantilor legali ai acestora. Certificatele de stare civila se pot elibera si altor persoane imputernicite cu procura speciala, autentificata conform prevederilor art,72 alin (6) din HGR nr.64/2011.

Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are în pastrare registrul de stare civila sau de la domiciliul ori resedinta petitionarului.

Certificatele de deces se elibereaza membrilor familiei sau altor persoane îndreptatite.

Minorilor cu varsta de peste 14 ani, care nu au avut niciodata act de identitate, li se elibereaza certificatul de nastere la cererea parintilor sau a reprezentantului legal.

Rectificarea actelor de stare civila

Incepand cu data de 08.09.2006, au devenit aplicabile prevederile Legii nr.117 din data de 04 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 410 din data de 11 mai 2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila.

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civila presupune indreptarea erorii materiale comise cu ocazia inregistrarilor de stare civila.

In conformitate cu prevederile art.61 alin (1), din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata,”rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se face in temeiul dispozitiei primarului unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila, din oficiu sau la cererea persoanei interesate”.

Cererea de rectificare a actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea, intocmita conform anexei, insotita de actele doveditoare, se depune de catre persoana interesata la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor sau la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila ori, dupa caz, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria de la locul de domiciliu al acesteia.

Cererea se solutioneaza in termen de 30 de zile, prin emiterea dispozitiei de catre primarul localitatii, care se comunica solicitantului in termen de 10 zile de la data emiterii.

Ofiterul de stare civila delegat, care primeste cererea o inregistreaza si, impreuna cu actele doveditoare depuse de solicitant si un referat motivat cuprinzand rezultatul verificarilor precum si cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanei, o prezinta spre aprobare primarului localitatii.

Dupa aprobarea referatului si emiterea dispozitiei de catre primar, ofiterul de stare civila delegat expediaza certificatul de stare civila completat corect, ca urmare a rectificarii actului, primariei care a primit cererea, impreuna cu un exemplar al dispozitiei de aprobare a rectificarii (copie certificata pentru conformitate cu originalul).

Ofiterul de stare civila delegat, care primeste copia dispozitiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare si certificatul de stare civila corespunzator, invita titularul, in termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luare de semnatura, iar certificatul de stare civila anterior se retrage si se transmite primariei emitente, in vederea anularii si a efectuarii mentiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica “certificate eliberate”.

La rubrica “mentiuni” din cuprinsul actului de stare civila rectificat, se inscriu numarul si data dispozitiei primarului unitatii administrativ – teritoriale care a emis-o, precum si continutul rectificarii.

Divortul prin acordul sotilor

Începând cu data de 25.12.2010 au devenit aplicabile dispoziţiile art. II din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor referitoare la divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau procedură notarială.

Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi.

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ soţii declară pe proprie răspundere că:

La depunerea cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat solicită soţilor următoarele documente:

În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Dovada identităţii se poate face, de către soţi, cu unul dintre următoarele documente:

Ofiţerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorţ în ziua în care a fost primită şi acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice dacă soţii stăruie să divorţeze, vor da o nouă declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat.

Ofiţerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ, document ce va fi înmânat foştilor soţi într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorţ.

Persoana care se ocupa de functionalitatea acestui sector este doamna Barbosa Mariana Rodica